Poză de familie și alte povestiri

„Marile povestiri istorice nu sunt citite, în general, ca şi cum ar fi istorice. Citindu-le însă, simţi că te afli în timpul şi spaţiul lor. Cât de uimitor este, aşadar, să descoperi pe neaşteptate un maestru al genului, şi încă unul care se afla în văzul lumii de aproape şaizeci de ani: era 1961 când lvo Andric primea Premiul Nobel pentru Literatură.” (The New York Rewiew of Books)
„Povestirile lui Andric par simple, nişte fantezii distractive; însă, întocmai ca basmele bosniace, ele sunt deseori mai adevărate decât adevărul insuşi; iată cum ni se dezvăluie vasta înţelegere umană şi psihologică a autorului. 0 abordare luminoasă — si încântătoare — a unor teme serioase.”( Kirkus Rewiews)
„Deşi proza scurtă a lui lvo Andric e de factură realistă, croită din punctul de vedere al rigorii compoziţiei, al tonului naraţiunii, al perfecţiunii stilistice în maniera Occidentului artistic, aceasta este puternic impregnată de elementul Orientului ca document şi poezie.” (Isidora Sekulk)